Mlaștina de la Peșteana (rezervație naturală de tip botanic)
Mlaştina de la Peşteana, rezervaţie botanică, areal protejat de categoria a IV-a, în suprafaţă de 2 ha, amplasată pe teritoriul satului Peşteana, reprezintă o colmatare subrecantă prin sfagmatizare a unui lac preistocenic. Este una din cele mai sudice mlaştini oligotrofe din ţara noastră, în flora căreia se remarcă populaţiile de Drosera rotundifolia (roua cerului), un adevarat relict glaciar. Această mlaştină este numită de localnici şi „Lacul fără fund” (spun legendele populare că ar fi un lac fără fund, iar în trecut când animalele intrau să se adape erau pur şi simplu înghiţite de acesta).
O veche legendă spune că în urmă cu mulţi ani un locuitor al satului Peşteana a plecat cu carul tras de doi boi, cei mai mari si mai frumoşi din tot satul, să-şi aducă lemne pentru gospodărie. Le-a spus vecinilor pe ce drum o să apuce şi aceştia l-au sfătuit să nu treacă pe la mlaştina de la marginea pădurii, că poate fi inşelătoare şi să nu păţească ceva. Ei bine, omul nostru cel hotărât a plecat totuşi pe acel drum. Când a căzut seara sătenii au început să-şi facă griji şi au hotărât să plece în căutarea săteanului nostru gândindu-se la ce poate fi mai rău: să nu care cumva să fi căzut un lemn şi să-l omoare. Au aprins făclii şi au pornit pe urmele carului şi ce să vezi: acestea duceau pe drumul ce ieşea din sat pe la mlaştină … Mare le-a fost mirarea când au văzut că urmele carului intrau în mlaştină şi nu ieşeau pe niciunde, indiferent de câte ori au înconjurat sătenii lacul ce înghiţise omul nostru cu car şi boi cu tot. Din acea clipă, sătenii au numit locul ca fiind „Tăul fără fund”.
Informații multiple asupra Tăului fără fund (Mlaştina de la Peşteana) puteți consulta din diverse surse externe:
- localizare pe hartă (google maps)