Mănăstirea Prislop
Mănăstirea Prislop este situată într-una din regiunile cele mai pitoreşti din ţara noastră. De la Haţeg – spre miazăzi – se deschide minunata depresiune a Haţegului sau „Ţara Haţegului” leagănul poporului român, care se întinde pâna la poalele Munţilor Retezat. Aşezată într-o poiană, la altitudinea de 640 m, Mănăstirea Prislop este înconjurată de dealuri care coboară în pante domoale pâna aproape de monument.
De aproape șapte secole, Mănăstirea Prislop reprezintă unul din cele mai importante așezăminte religioase ortodoxe din Transilvania. În decursul existenței sale de peste șase veacuri, mănăstirea a îndeplinit un rol cultural semnificativ în viața românilor transilvăneni.
Mănăstirea Prislop este cunoscută și sub numele de „Silvaș”, după satul Silvașu de Sus, găsit pentru prima dată în documente în anul 1360. La 200 de metri de actuala biserică se află locul numit „La Mănăstirea Batrană”, dovada existenței acolo a unei mănăstiri mai vechi, din lemn.
Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ținuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locașului. Nu se poate vorbi, cu nici un fel de date pozitive, despre vreo sihăstrie din secolele XIII-XIV.
Biserica actuală a Mănăstirii Prislop datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea și a fost construită din piatră, în plan triconic, cu turla pe naos, arhitectură specifică bisericilor din Țara Românească. Istoriografia mănăstirii arată că Sfântul Nicodim de la Mănăstirea Tismana a copiat la Prislop, între anii 1404-1405, „Tetravanghelul slavon” aflat azi la Muzeul de Artă.
La data de 25 noiembrie 1948, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Balan (1920-1955), îl aduce aici pe Ieromonahul Arsenie Boca, de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, iar în 1950 au fost aduse și maicile.
Ieromonahul Arsenie Boca a rămas în mănăstire până în 1989, an în care a și trecut la Domnul. El a sculptat personal catapeteasma și executat mai multe lucrări de renovare a bisericii și a celorlaltor clădiri, fapt pentru care este considerat astăzi ca cel de-al treilea ctitor al mănăstirii. Mormântul său se află în cimitirul Mănăstirii Prislop. (sursa: www.crestinortodox.ro)
Informații multiple asupra Mănăstirii Prislop puteți consulta din diverse surse externe:
- localizare pe hartă (google maps)